Clasificarea viruşilor de calculator

Programele virus se împart în două categorii mari:

·         Viruşi nedestructivi

·         Viruşi destructivi

Printre viruşii nedestructivi cele mai mari categorii sunt:

Viermi (Worms)

Este o categorie de viruşi, care au capacitatea de a infecta calculatoarele în special prin reţeaua Internet. De obicei ei folosesc calculatorul gazdă pentru a ataca anumite site-uri web, sau funcţionează la fel ca şi viruşii tip Cal Troian.

Spioni (Spyware)

Programele spion se instalează pe calculatorul tău fără ca să ştii ceva despre aceasta. Ele colectează informaţiile tale personale, stocate pe calculator şi te fac vulnerabil la infracţiunile de furt de identitate. Tot spionii pot urmări care sunt site-urile, pe care le vizitezi în timp ce cauţi informaţii. Programele spion se descarcă pe calculatorul tău în timpul navigării pe Internet, în timpul accesării paginilor infectate sau dacă descarci fişiere neverificate ori citeşti mesaje de email nesolicitate.

Viruşi Adware

Lansează pagini nedorite pe calculatorul tău în timpul navigării pe web. Pot încetini lucrul calculatorului sau chiar ă-l pot bloca.

Keylogger

Programe care memorează fiecare şir de simboluri semnificativ (cheie) pe care î-l ai pe calculator. Astfel keyloggerii îţi fură codurile de acces, parolele şi datele personale.

Răpitori (Browser hijackers)

Programe mici care îţi pot schimba pagina de start a programului de explorare sau rezultatele căutărilor pe web.

Cal Troian (Trojan horse)

Aceşti viruşi se mai numesc troiani teleghidaţi sau RAT şi permit atacatorului să controleze calculatorul tău la distanţă, prin reţea.

Viruşii destructivi se împart şi ei în cîteva grupe, după acţiunea pe care o exercită şi zona de memorie, pe care o atacă:

Viruşi a sectoarelor de încărcare (boot sectors).

Infectează programele de pe sectoarele de încărcare a dispozitivelor de stocare: dischete, harddisk, etc. În rezultat este deteriorat procesul de încărcare a sistemului de operare – calculatorul nu mai funcţionează.

Viruşi de fişiere (File viruses)

Aceşti viruşi pătrund în corpul programelor de aplicaţii şi se maschează în interiorul lor. Atunci cînd încerci să porneşti programul de aplicaţie infectat, se lansează virusul, care produce diferite daune calculatorului. Aplicaţia însă nu mai poate funcţiona, pînă nu este reinstalată sau lecuită cu un program antivirus.

Viruşi de extindere (Extending viruses)

Un virus care a pătruns în sistem se poate comporta ca un parazit. El se anexează la diferite fişiere, fie la sfârşit, fie la început, şi repetă aceasta ori de cîte ori apare o ocazie potrivită. În scurt timp vei observa că nu îţi mai ajunge memorie, iar tot mai multe aplicaţii refuză să se mai lanseze.

Viruşi de companie (Companion viruses)

 Dacă ai fost atacat de un virus de companie, vei observa foarte repede acest lucru: fişierele tale încep să fie însoţite de arhive cu acelaşi nume, sau de fişiere executabile, care dublează numele fişierelor de date. Atunci cînd apelezi un fişier, mai întîi este activat fişiereul executabil cu acelaşi nume, care conţine virusul. Acesta din urmă începe imediat activitatea sa destructivă.

Viruşi bacteriofagi 

Au fost numiţi astfel, deoarece sunt foarte agresivi, fa fel ca viruşii reali, care distrug bacteriile. Viruşii de calculator care fac parte din această categorie înlocuiesc codul programului din fişierele de pe calculator cu codul lor propriu. Un fişier infectat cu un virus bacteriofag nu mai poate fi lecuit. Asemenea fişiere pot fi doar lichidate sau supuse unei carantine.

Viruşi de cavitate

Viruşii care se anexează altor programe de obicei fac aceasta fie la începutul codului program, fie la sfîrşit. Aceasta face că dimensiunea fişierului să se modifice, ceea ce serveşte ca indiciu că fişierul este infectat. Din nefericire, există o categorie de viruşi, care îşi implantează codul în interiorul fişierelor executabile, folosind cavităţi ale codului executabil al programelor. Fişierele infectate nu îşi schimbă dimensiunea, îşi păstrează funcţionalitatea, dar poartă în sine programul virus, care se va activa neapărat la apariţia unei anumite situaţii (dată calendaristică, interval de timp de la infectare etc.)